Declaraţia Premierului privind negocierile cu Fondul Monetar Internaţional

ponta_!“Vreau să vă spun de la început că foarte multe din obiectivele importante pentru România din noul acord pe care-l avem în derulare sunt îndeplinite şi asta înseamnă ţintele de creştere economică, disciplina bugetară, care însă n-a însemnat împiedicarea măsurilor de creştere a salariului minim, a pensiilor, a celorlalte venituri, reducerea, iată, a CAS cu 5% n-a generat deloc o catastrofă, ci dimpotrivă, începe să producă efectele pozitive pe care le-am anticipat.

După cum ştiţi din datele oficiale, România, pentru prima dată în istoria sa, a depăşit pragul psihologic de 50 de miliarde de euro exporturi, investiţiile de asemenea au crescut. Avem din regiune economia cea mai stabilă şi predictibilă şi tot ceea ce ţine de managementul companiilor cu capital integral sau majoritar de stat s-a îmbunătăţit în mod considerabil. Mă refer la o parte din companiile din energie care au cele mai bune rezultate din ultimii ani. Aici fac o paranteză, să nu uitaţi că Hidroelectrica, pe care am preluat-o în 2012 pe pierdere, din cauza contractelor cu băieţi deştepţi şi a gestionării politice, în anul 2014 a făcut cel mai mare profit din istoria sa. La fel, companiile din transporturi, în special transporturi feroviare, sunt în 2014 pentru prima dată pe profit operaţional, având însă, bineînţeles, din spate datorii care trebuie gestionate. Aceste realizări importante ale României vreau şi ne dorim foarte mult, aşa cum am făcut cu măsurile fiscale şi sociale de anul trecut, să se reflecte şi în viaţa de zi cu zi a fiecărui cetăţean, iar agenda reală a cetăţeanului să privească până la urmă efectele pozitive ale faptului că s-a muncit mai mult, s-a muncit mai bine, s-au plătit taxe mai multe decât în anii trecuţi, a fost combătută evaziunea fiscală, rezultate importante pentru stabilitatea şi predictibilitatea noastră ca societate.

În ceea ce priveşte însă discuţiile din această vizită, au rămas pe agendă două puncte asupra cărora nu avem un acord privind măsurile de luat imediat în perioada următoare şi vreau să le precizez care sunt aceste două puncte, pentru că sunt măsuri structurale care însă au un impact economic şi social important. În primul rând, continuarea agendei de liberalizare a preţului la gaze – liberalizarea preţului la gaze înseamnă creşterea preţului la gaze, ca să vorbim pe înţelesul tuturor. În ceea ce priveşte toţi consumatorii industriali şi non-casnici, România deja de la 1 ianuarie nu mai are o piaţă reglementată, toată lumea este într-o competiţie corectă. Au rămas încă în piaţa reglementată consumatorii casnici, aici însemnând gospodării, dar însemnând şi CET-urile şi sistemele de termoficare care folosesc gaz. Solicitarea delegaţiei Comisiei Europene, Fondului Monetar Internaţional se referea la o creştere de la 1 aprilie destul de abruptă, de la 53,3 lei pe megawatt la 62, o creştere pe care noi o considerăm nesustenabilă şi anume, trebuie ca populaţia să poată să plătească şi CET-urile să poată să susţină această creştere. Altfel, nu facem altceva decât să închidem sau să acumulăm datorii din nou la CET-uri şi eventual să facem factura, pentru anul viitor, e adevărat, pur şi simplu imposibil de achitat de către oameni, ceea ce înseamnă iarăşi acumularea de datorii, motiv pentru care am discutat şi astăzi şi am spus că până la întâlnirea din aprilie vom veni cu o propunere de calendar sustenabil, un calendar realist care să ţină cont de ceea ce e cu adevărat, nu de calcule pe hârtie, care sigur sunt calcule mecanice şi de multe ori în realitate produc efecte negative.

Al doilea punct asupra căruia nu ne-am înţeles – şi sper să ne înţelegem, dar în interesul României – se referă la viitorul industriei producătoare de energie pe bază de cărbune. Mai concret, la cele două companii pe care le mai avem, Compania Naţională Hunedoara şi Compania Oltenia, unde, sigur, solicitarea celor de la Comisia Europeană, FMI, Banca Mondială era a unor restructurări masive şi radicale, restructurări masive şi radicale care, din punctul nostru de vedere, nu salvează industria producătoare de energie pe cărbune şi locurile de muncă, ci practic, îi trimit într-o spirală care în termen de câţiva ani va duce la reducerea semnificativă a acestui sector în România. Din acest punct de vedere, ca prim-ministru, ministrul de finanţe, ministrul energiei, am spus foarte clar că suntem de acord cu măsuri de eficientizare, dar nu suntem de acord şi nu vom accepta măsuri prin care acest sector esenţial pentru siguranţa noastră energetică, pentru siguranţa sistemului energetic şi pentru dezvoltarea economică şi socială a unor regiuni – Hunedoara, Gorjul în special, dar şi tot ceea ce ţine adiacent – nu suntem de acord să luăm măsuri care să ducă, repet, pe termen mediu şi lung, practic, la dispariţia acestei industrii. S-au făcut şi se fac investiţii importante pentru respectarea condiţiilor de mediu, suntem de acord să luăm toate măsurile de eficientizare, dar în condiţiile pe care noi le considerăm de natură să asigure pentru următorii 10, 15, 20 de ani existenţa industriei de producere a energiei electrice pe bază de cărbune, a locurilor de muncă şi a echilibrului social în acele zone. Pe aceste două teme, repet, pe care nu avem o înţelegere sau nu avem o abordare comună, a rămas ca în luna aprilie, atunci când ne vedem din nou, vor fi la Bucureşti reprezentanţii Comisiei Europene, FMI şi Băncii Mondiale, să prezentăm cum credem noi, Guvernul României, că este bine să facem ca preţul la gaze să nu mai crească sau să crească într-un ritm sustenabil până în 2021, iar ca industria producătoare de energie electrică pe cărbune să aibă o perspectivă de salvare şi de dezvoltare în viitor, nu o perspectivă de reducere din ce în ce mai mult, până când nu mai rămâne absolut nimic. Pentru asta, noi ne facem treaba, ca guvern, venim cu toate planurile care sunt în favoarea României şi a populaţiei României. Este nevoie, bineînţeles, de sprijin politic în cadrul Parlamentului şi am discutat cu colegii noştri din coaliţie această abordare, o vom discuta şi cu opoziţia, pentru că aceste două lucruri ţin, până la urmă, de viitorul României, nu ţin de un guvern sau de altul. E nevoie însă de management mai performant şi la Hunedoara, şi la Oltenia şi e nevoie de înţelegere din partea sindicatelor. Am văzut zilele trecute manifestaţii, "să mărim salariile". Noi ne chinuim acum – şi sper să reuşim şi vom reuşi – să salvăm companiile şi să salvăm locurile de muncă. Dacă şefii de sindicat cred că e momentul să ceară măriri de salarii, le mărim şi le închidem. Eu nu cred că asta îşi doreşte cineva şi fac un apel la raţiune şi la bun simţ din partea tuturor, pentru că e vorba de zeci de mii de locuri de muncă, de familii şi de o industrie strategică pentru România. România are un mix de energie nuclear, hidro, cărbune şi energie regenerabilă şi asta ne asigură independenţă energetică şi ne asigură capacitatea pentru întreaga regiune de a fi un producător important, în măsura în care continuăm – şi aţi văzut investiţiile în infrastructura de transport a energiei electrice. Aceste două puncte urmează să le discutăm în luna aprilie, atunci când vor fi din nou la Bucureşti. Vreau să mai precizez că am anunţat partenerii noştri internaţionali asupra celor trei proiecte esenţiale pe zona economică pe care le elaborăm la guvern şi le trimitem la parlament în această sesiune şi anume, Codul fiscal şi Codul de procedură fiscală, legea redevenţelor şi pachetul de legi privind achiziţiile publice. Putem şi avem capacitatea în acest moment de creştere economică, pe o colectare mai bună la buget, luna ianuarie a fost deja cea mai bună lună, mult mai mult decât ne aşteptam în ceea ce priveşte încasări bugetare şi capacitatea noastră de a face economii, în aşa fel încât prin relaxare fiscală, prin combaterea evaziunii fiscale, prin venituri suplimentare pe care putem să le obţinem nu împovărând companiile, ci tocmai având politici de stimulare şi printr-o nouă gândire a achiziţiilor publice, să continuăm creşterea economică şi să avem în 2015 al patrulea an consecutiv de creştere economică, de reducere a deficitului şi, practic, a împrumuturilor pe care România trebuie să le facă şi de investiţii în zona de, până la urmă, beneficiu comun al fiecărui cetăţean. Vreau să continuăm, la 1 iulie va fi salariul minim 1.050 de lei, vreau în 2016 să mergem la 1.200 de lei salariul minim, putem ca în fiecare an până acum să investim în zona socială, să avem o reaşezare a salariilor din zona bugetară pe realizările şi prin munca oamenilor şi printr-un sistem mai performant, iar la Codul fiscal să închidem toate acele neclarităţi şi aberaţii din legile fiscale acumulate de atâta timp, care ne-au dus, aşa cum aţi prezentat foarte bine dumneavoastră, la tot felul de situaţii aberante, să impozităm indemnizaţiile copiilor sau tot felul de alte lucruri pe care acum le găsim şi sigur le stingem prin diverse ordonanţe sau legi, dar care trebuie să aibă o rezolvare în Codul fiscal, de la 1 ianuarie 2016. Asta este stadiul în care ne aflăm în acest moment, România are o economie stabilă şi care se dezvoltă, ţine de capacitatea guvernului şi a oamenilor politici, dar şi de dialogul cu sindicate, cu patronate, să păstrăm această direcţie, care de fapt înseamnă agenda reală şi care chiar dacă nu creează ştiri, eu cred că cea mai importantă pentru viaţa de zi cu zi a fiecărui român. Domnule ministru, dacă vreţi să adăugaţi ceva sau să răspundem la întrebări.” 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.