Declarațiile Președintelui României și a Președintelui Republicii Bulgaria

pesedinti_romania+bulgaria„Președintele Bulgariei, domnul Rosen Plevneliev: Stimate domnule Președinte, pentru mine este o onoare să fiu primul șef de stat care vizitează noul Președinte al României și, în mod evident, pentru mine este o onoare și mai mare că prima vizită oficială în România este la începutul mandatului dvs. Vă doresc succes în acest sens. Noi astăzi ne-am unit eforturile, am văzut cât este de importantă problema regională. Vrem să oferim un nou imbold cooperării regionale, vrem să le spunem tuturor bulgarilor și românilor că cele două state sunt prietene, sunt buni vecini, sunt parteneri, sunt aliați și că noi avem în plan cum să aprofundăm ceea ce am obținut până acum.

Dorim să aprofundăm cooperarea în toate direcțiile posibile. Aceasta este direcția noastră clară, pe care ne-o fixăm pentru aprofundarea cooperării, pentru un nou imbold. Ne mândrim cu rezultatele obținute în ultimii 10 ani. Bulgaria și România și-au majorat de opt ori schimburile comerciale. România astăzi este al treilea partener comercial al Bulgariei în Uniunea Europeană și al patrulea în lume. Am obținut foarte multe. Un milion de români sunt oaspeții noștri, în Bulgaria. 300.000 de bulgari vizitează România, și vrem ca aceste cifre să crească. Vorbim de legături energetice, privind gazul, de legături privind infrastructura de transport, vorbim de noi poduri peste Dunăre, de noi proiecte energetice.

Noi am obținut foarte multe împreună, însă putem mult mai mult. Acesta este mesajul către toată lumea, din vizita de astăzi. Am discutat despre situația din Ucraina, aspecte internaționale. Vrem să aprofundăm cooperarea în privința securității, a apărării, exerciții comune în baze românești și bulgărești. Conștientizăm că doar integrați și împreună putem să fim eficienți și să avem succes.

Suntem impresionați de ospitalitatea dumneavoastră. Avem o motivație foarte puternică, în primul rând să descoperim noi posibilități de cooperare, să beneficiem de instrumentele europene iar Bulgaria și România împreună să fie un motor al integrării europene, al prosperității și dezvoltării.

Vă mulțumesc domnule Președinte. Sunt sigur că noi, astăzi, oferim acest imbold foarte puternic, pentru prietenia bulgaro-română, atât în plan bilateral, cât și în plan regional. Spunem că această regiune are un potențial imens, și împreună îl vom descoperi în interesul cetățenilor. Vă mulțumesc!

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Sunt foarte bucuros să-l avem ca oaspete, astăzi, la Bucureşti, pe Preşedintele Republicii Bulgaria, domnul Rosen Plevneliev. Faptul că este primul şef de stat pe care îl întâmpin la Bucureşti de la preluarea mandatului meu este expresia legăturii foarte bune dintre România și Bulgaria, ca state vecine, partenere şi aliate în cadrul Uniunii Europene şi al NATO. Această primă întâlnire ne-a permis să facem un bilanț al relațiilor bilaterale, aflate la un nivel de excelenţă pe toate palierele de cooperare. Atât domnul Președinte Plevneliev, cât și eu, am remarcat că există, în continuare, un potenţial care trebuie valorificat în toate domeniile, dar mai ales în cel economic.

Am susținut amândoi dezvoltarea acestuia prin promovarea unor proiecte de interes, în special în domeniul energetic, al transporturilor, al infrastructurii, al cooperării transfrontaliere, dar şi al educaţiei şi culturii. Am susținut desfășurarea de proiecte culturale şi educaţionale ale comunităţii bulgare din România şi a comunităţii române din Bulgaria și am menționat deosebita atenție pe care o acord dorințelor membrilor comunității românești din Bulgaria. Consider că este în beneficiul reciproc protejarea și promovarea identității naționale și a drepturilor de care ambele minorități trebuie să se bucure. Din schimbul de vederi avut astăzi a reieșit că statele noastre își pot sincroniza eforturile pentru o mai bună promovare a obiectivelor comune, atât în cadrul Uniunii Europene cât şi în plan regional.

Asigurarea securității energetice a Uniunii, promovarea cooperării regionale şi a interesului comun pentru regiunea Dunării, zona extinsă a Mării Negre, apropierea de Uniunea Europeană a partenerilor din vecinătatea estică, consolidarea rolului Uniunii ca actor global puternic, sunt câteva dintre aspectele atinse în discuțiile de astăzi. De asemenea, am abordat subiectul aderării la spaţiul Schengen. Am convenit asupra susținerii unui dialog bilateral activ şi constructiv cu partenerii noştri europeni pentru a reitera argumentele privind oportunitatea şi justeţea unei decizii rapide asupra aderării la Schengen, dată fiind îndeplinirea tuturor criteriilor de aderare.

În legătură cu raportul pentru Mecanismul de Cooperare și Verificare, credem că acum este important ca fiecare dintre ţările noastre să se concentreze asupra implementării recomandărilor din acest raport. Bineînțeles, o bună parte a discuțiilor s-a orientat asupra aspectelor de actualitate ale agendei de securitate. Luând în considerare provocările de securitate din regiune, avem drept obiectiv comun consolidarea apărării colective în cadrul NATO. Dorim creşterea prezenţei NATO pe teritoriul statelor membre din flancul estic, precum şi întărirea capacităţii de reacţie a Alianţei. Nevoia de unitate în mesajele de politică externă este înțeleasă pe deplin de Bulgaria, care a menținut la rândul său sancțiunile împotriva Federației Ruse și a posibilității extinderii lor în cazul nerespectării acordului de încetare a focului. Ne bazăm în continuare pe o relație solidă și îl asigur pe domnul Președinte Plevneliev de dorința României de aprofundare a colaborării dintre statele noastre. Dacă aveţi o întrebare sau două.

Întrebare: Domnilor Președinți, cele două întrebări sunt pentru ambii. Care este formula României pentru a umple închisorile cu politicieni și de ce nu se întâmplă asta și în Bulgaria? Rapoartele critice ale Bruxellesului pot împiedica aderarea Bulgariei la Schengen.

Președintele Republicii Bulgaria, domnul Rosen Plevneliev: Noi ne bucurăm de eficiența și independența pe care autoritățile române le demonstrează în ceea ce privește lupta împotriva corupției la nivel înalt. Prietenii noștri români au cu ce să se laude și, aici, Bulgaria în mod categoric rămâne în urmă. În același timp, dacă aveți în vedere sistemul de drept în ansamblu în Bulgaria, noi avem peste 860 de decizii în instanță, peste 95% dintre acestea sunt confirmate ca decizii la următoarea instanță. Asta înseamnă o eficiență și o corectitudine. Din alt punct de vedere avem, probabil, 100 de procese de importanță internațională și națională, mai puțin de 100, unde, din păcate, Bulgaria în momentul de față dă dovadă de ineficiență, se amână și, din păcate, aici, în aceste procese de o importanță semnificativă pentru societate noi avem ce să îmbunătățim. Mă bucur că Parlamentul de la Sofia a adoptat cu majoritate o strategie pentru continuarea reformei în justiție. Aștept pași concreți, acțiuni concrete, văd semnale pozitive în sistemul judiciar din Bulgaria. Aveți în vedere deciziile care s-au luat în ultima perioadă, CSM, care erau de neimaginat în ultima perioadă, pentru înlăturarea unor judecători și, sper ca, vizitele din ambele sensuri să găsească puncte comune, să vedem cum prietenii noștri români au reușit să înființeze o procuratură independentă. Și oamenii așteaptă aceste lucruri. Vreau să spun foarte clar că omenii așteaptă asta. Ei văd tot ce se întâmplă. Este important ca justiția să își menționeze probleme și lucrurile să meargă înainte. Noi putem și în Bulgaria să obținem aceste rezultate. Este necesar și un curaj. În ceea ce privește aderarea la Schengen, o dată finală noi spunem în mod cert că îndeplinim criteriile, Comisia Europeană spune, de asemenea, același lucru și Parlamentul European a confirmat asta. Granița bulgară astăzi cu Turcia este una dintre cele mai încercate și noi avem rezultate semnificative mult mai bune ca graniță externă a Uniunii Europene decât multe alte state membre ale UE. Țara este dotată modern și își face treaba la frontieră. Nu așteptăm și nici nu suntem de acord să existe o legătură între MCV și Parteneriatul Schengen. Este vorba despre două instrumente diferite, nu au nimic în comun. Regretăm că există câteva state europene care condiționează aceste lucruri, dar nu este corect și avem convingerea că Parlamentul European a oferit o direcție în care Schengen este Schengen, MCV este MCV. Comisia Europeană este un partener bun. În ceea ce privește Schengen a venit vremea să existe o corectitudine și în acest sens după cum s-a întâmplat și cu alte state. De aceea, anul acesta noi ne vom unifica din nou eforturile. Suntem deja în linie dreaptă și nu aștept o amânare continuă pentru aderarea Bulgariei și României la Schengen. Nu este corect și nu merităm asta. Suntem gata și a venit deja timpul să se ia această decizie.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: În ultimii ani, în domeniul consolidării independenței justiției și a statului de drept în România, cert s-au făcut pași hotărâți într-o direcție foarte bună. Această evoluție a întărit, evident, și componenta de luptă anticorupție. Personal, încă de la început m-am exprimat explicit și foarte clar în această chestiune. Lupta anticorupție trebuie să se ducă cu toată hotărârea şi se duce. Este important pentru societatea noastră să avem această componentă şi să dea rezultate. Cetăţenii aşteaptă o clasă politică mai responsabilă, aşteaptă transparentizarea deciziilor politice, aşteaptă predictibilitate şi, evident, aşteaptă şi o dezvoltare economică pe măsură. Toate aceste lucruri sunt posibile în măsura în care terminăm cu marea corupţie – şi, atunci, procurorii şi judecătorii au înţeles foarte bine acest lucru. Ceea ce vedem acum este o fază foarte intensă de verificări şi de combatere a corupţiei şi vine într-o perioadă în care oamenii, prin vot, au arătat că îşi doresc altceva. Altceva înseamnă un vânt nou în întreaga clasă politică. Cetăţenii aşteaptă, evident, să se înfăptuiască justiţia, dar tot mai mulţi aşteaptă să se facă dreptate socială şi acest lucru are componenta importantă: lupta împotriva corupţiei, cu rezultate, nu seminarii doar şi cu declaraţii, ci cu rezultate foarte concrete. Acesta este felul în care România a înţeles să meargă pe această cale. Evident, aceste lucruri au o influenţă şi în evaluările făcute de la nivelul Comisiei Europene şi al partenerilor europeni, într-o formă, sigur, prin raportul MCV, dar, şi asta am discutat cu domnul preşedinte în întâlnirea noastră tête-à-tête, noi nu facem reformă şi lupta anticorupţie pentru a obţine un raport bun, noi facem aceste lucruri fiindcă noi credem în ele şi, prin asta, vrem să facem societăţile noastre mai performante, mai deschise, mai deschise spre progres şi spre calea europeană. Deci, primii beneficiari nu sunt partenerii europeni, primii şi cei mai importanţi beneficiari sunt cetăţenii noştri şi, de aceea, această luptă trebuie dusă cu foarte mare hotărâre mai departe. Şi, atunci, evident, şi toţi observatorii vor consemna după ce constată, aceste progrese pe care dorim să le facem pentru cetăţenii noştri, în primul rând. Mulţumesc.

Întrebare: O întrebare pentru ambii preşedinţi. În ce stadiu sunt discuţiile despre dezvoltarea unui nou coridor vertical pentru gaze, acel coridor care să lege România de Bulgaria şi de Grecia? Când estimaţi că vor fi demarate lucrările şi de unde vine finanţarea şi cum vedeţi dumneavoastră, în contextul crizei din Ucraina şi a răcirii relațiilor cu Rusia, asigurarea securităţii energetice în fiecare dintre cele două ţări şi asigurarea necesarului de energie? Mulţumesc

Președintele Republicii Bulgaria, domnul Rosen Plevneliev:Acesta a fost un subiect din cadrul discuțiilor de astăzi, împărtășim poziția comună că nu toate drumurile trebuie să ducă la Bruxelles și nu toate conductele de gaz, conductele electrice, linii de cale ferată trebuie să fie Vest – Est, ci trebuie să fie și pot să fie și Nord – Sud. Avem un program ambițios, vrem să legăm porturile de la Mediterană cu cele baltice, este vorba de culoare de transport care vor trece prin România și Bulgaria. De asemenea, vrem să facem acest lucru și în ceea ce privește infrastructura de gaz și cea electrică. Bulgaria a avansat foarte mult în ceea ce privește negocierile cu consorțiul TAP TANAP, în ceea ce privește livrarea de gaze Azer, deja avem încheiat un contract și din 2019 vom primi respectivele cantități, avem opțiunea de a majora livrările. Președintele Azer va fi oaspetele nostru pe câteva săptămâni, Azerbaidjan este gata să investească și extindă infrastructura de gaz în regiune. Edificăm o rețea de interconectare pentru gaze, Bulgaria – Grecia, care va avea o capacitate suficientă pentru a putea trece gaze din Azerbaidjan sau, de exemplu, din Grecia există terminale … de unde putem primi gaze din Qatar. De asemenea, Bulgaria – Grecia prin România, până în Polonia, acesta este coridorul privind gazele Nord – Sud despre care vorbeam. Ne așteptăm ca această rețea de interconectare să intre în exploatare in 2018, va fi finanțată in totalitate cu fonduri de la Comisia Europeană, circa 50% pana la 70% și cealaltă parte ca împrumut, pentru care guvernul bulgar are deja o garanție de stat de la Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare. De asemenea, interconectarea rețelei de gaze Bulgaria-Romania face parte din acest coridor Nord – Sud, el avansează și împreună cu prietenii români ne-am înțeles că acesta va fi o prioritate și va fi finalizat cât mai curând posibil; având în vedere că va fi în ambele sensuri, pentru ca Romania să primească de la noi gaz Azer sau un alt timp de gaz, prin Grecia și Bulgaria, și invers, noi să putem să primim din România gaz din Europa Centrală sau gaz pe care putem să-l primim din nord. În mod categoric, suntem determinați ca subiectul de interconectare să aibă o aplicabilitate concretă, în același timp vrem să nu avem în vedere doar infrastructura, dar vrem să facem și instrumente comune, inteligente, pentru cumpărarea-vânzarea de energie. Poate să fie vorba de electricitate, de gaz, am vorbit cu domnul Președinte și noi suntem mulțumiți, cele două state împărtășesc această idee, că avem nevoie de o bursă regională de energie, eu am spus, ea poate să fie la București, poate să fie la Varșovia, poate să fie în orice alt stat, însă este important să existe pentru a putea să avem și posibilitățile, softul pentru a cumpăra independența. Avem o piață liberalizată și să avem posibilități pentru livrări alternative, vom lucra pentru o piață integrată regională, acest lucru este de o importanță strategică.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Am adus astăzi în discuţie – şi m-a bucurat foarte mult că am găsit toată deschiderea la domnul preşedinte – nevoia unei colaborări regionale mult îmbunătăţite. Fără o colaborare regională cu vecinii noştri în această parte a Europei, multe lucruri sunt extrem de greu de realizat. O colaborare mai bună, mai profundă şi în plan politic, şi în plan geostrategic, dar, evident, şi în plan economic ar face economiile noastre mult, mult mai performante. O parte din această colaborare regională, sigur, este şi colaborarea regională în sectorul energetic. În Uniunea Europeană există de mult decizia liberalizării pieţei energiei, dar aici este un pic mai complicat decât în domeniul comerţului de mărfuri uzuale, fiindcă energia nu trebuie să fie doar disponibilă, trebuie să fie şi accesibilă, or, pentru asta este nevoie de o reţea de interconectare inteligentă pentru întreaga regiune. Există în momentul de faţă tot felul de proiecte, de planuri, le ştiţi foarte bine, majoritatea dintre ele în faza de studiu de oportunitate sau studiu de fezabilitate. Unele sunt deja în lucru sau puse în practică. Dacă vorbim de relaţia cu Bulgaria, avem interconectorul, care este în lucru, cam jumătate am înţeles că este finalizat. Avem cu Moldova, interconectorul Iaşi – Ungheni, avem cu Ungaria interconectorul care este funcţional unidirecţional. Aceste lucruri sunt foarte bune, dar departe de a satisface nevoia unei pieţe libere, care realmente dă accesul partenerilor din regiune la energie fără constrângeri politice. Şi, atunci, este clar că trebuie să mergem mai departe, nu numai în domeniul gazelor, unde sunt câteva proiecte foarte bune care, sigur, trebuie să meargă şi pe Est – Vest, dar obligatoriu şi pe Nord – Sud. De asemenea, este nevoie de o extindere semnificativă a reţelelor care permit transportul energiei electrice. Bunăoară, România va produce sau produce foarte multă energie în zona Dobrogei, doar că de acolo trebuie dusă cumva mai departe, ca să poată fi folosită eficient. Deci, o piaţă liberă are nevoie credem de o bursă liberă regională, şi are nevoie de o infrastructură care permite accesul liber la sursa de energie. Aceste lucruri se pot realiza, dar numai atunci când există o colaborare regională foarte serioasă şi foarte intensă, şi noi doi vom promova o astfel de colaborare.”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.