Declarația de presă comună a Președintelui României și a Președintelui Ucrainei

klaus-iohannis-petro-porosenko„Președintele României, domnul Klaus Iohannis, s-a întâlnit marți, 17 martie a.c., la Kiev (Ucraina), cu Președintele Ucrainei, domnul domnul Petro Poroșenko. La finalul convorbirilor, cei doi șefi de stat au susţinut o declaraţie de presă comună.

Vă prezentăm textul declaraţiei:

Președintele Ucrainei, domnul domnul Petro Poroșenko: Stimate domnule Președinte, doamnelor și domnilor, sunt foarte bucuros să îl primesc la Kiev astăzi pe domnul Președinte Klaus Iohannis care a răspuns invitației mele de a vizita Ucraina în aceste zile destul de complicate, în condițiile în care Ucraina face tot ce este posibil ca să îndeplinească Acordul de la Minsk, chiar înaintea Consiliului European. Aceasta este prima vizită a unui președinte român în ultimii 7 ani și ea are o semnificație simbolică. Trecem la o nouă etapă a relațiilor bilaterale. Am convenit să reanimăm activitatea comisiei prezidențiale mixte și să organizăm următoarea sesiune a acestei comisii prezidențiale mixte în timpul vizitei mele la București.

De asemenea, am evidențiat direcțiile de perspectivă în relațiile noastre, este vorba de proiecte de infrastructură, de proiecte energetice și în alte domenii, care să aibă o concretizare practică pentru ambele părți. Am abordat și probleme care, tradițional, au fost sensibile, de exemplu Canalul Dunăre-Marea Neagră și am convenit să avem un dialog constructiv atât în plan bilateral, cât și în cadrul instituțiilor internaționale. Vreau să vă asigur că noi încercăm să demonstrăm că suntem în stare să găsim soluții comune pentru toate problemele care au fost irezolvabile de mulți ani. Am transmis Președintelui României mulțumiri pentru că România a fost primul stat care a ratificat Acordul de Asociere Ucraina-UE și acest aspect va rămâne consemnat pentru totdeauna în analele istoriei relațiilor bilaterale dintre România și Ucraina. Acest lucru demonstrează, încă o dată, care este atitudinea României față de perspectiva europeană a Ucrainei și ca viitor membru al Uniunii Europene. Președintele României astăzi, încă o dată, m-a asigurat că o să susțină parcursul european al Ucrainei și pozițiile Ucrainei în instituțiile europene. Vreau să mulțumesc pentru susținerea de către Președintele României a integrității teritoriale a Ucrainei și a suveranității ei, cu atât mai mult cu cât, acum un an, a avut loc așa-zisul referendum în Crimeea prin care Rusia a încercat să dea legitimitate anexării ilegale a Crimeei. România și toată lumea nu recunosc acest referendum și susțin Ucraina în frontierele ei internațional recunoscute. Și pentru aceasta îi sunt foarte recunoscător Președintelui României. În ziua în care Parlamentul din Crimeea a anunțat referendumul respectiv eu eram în Crimeea. În acel moment Parlamentul din Crimeea era plin de așa-zișii oameni verzi care erau trupele speciale ale Rusiei și, ca atare, nu putem vorbi despre o alegere liberă, nu au fost niciun fel de alegeri.

Astăzi am discutat și despre Acordul de la Minsk și, în acest context, încă o dată, am declarat că Ucraina respectă înțelegerile de la Minsk. Suntem pentru încetarea focului și eu, personal, drept comandant suprem, am ordonat ca forțele armate ucrainene să înceteze focul. De asemenea, am retras armamentul greu și toate acestea au loc sub supravegherea experților OSCE. Ucraina, de asemenea, încearcă să faciliteze și să rezolve problema umanitară care a apărut în zonele ocupate. Dar teroriștii nu permit intrarea, în aceste teritorii, a ajutoarelor umanitare din Ucraina sau din partea instituțiilor internaționale. În același timp frontiera cu Rusia este deschisă și de acolo vin așa-zisele convoaie umanitare care, în fapt, sunt cu totul altceva, anume o metodă de aprovizionare cu benzină pentru echipamentele militare. Ucraina insistă ca toți cei care sunt capturați să fie eliberați, inclusiv aceia care sunt astăzi reținuți pe teritoriul Rusiei, inclusiv pilotul ucrainean Nadia Savcenko. Ea a fost răpită de pe teritoriul ucrainean, unde își apăra pământul, și este acum reținută în mod ilegal în închisorile din Federația Rusă. Nu i se aduce niciun fel de învinuire, dar, în același timp, este batjocorită această cetățeană a Ucrainei.

M-am adresat încă o dată României să susțină adresa Ucrainei către Consiliul de Securitate al ONU și Consiliul Uniunii Europene, pentru a se asigura securitatea liniei care separă forțele guvernamentale ucrainene de forțele separatiste. O astfel de susținere din partea instituțiilor internaționale va facilita soluționarea acestei probleme și va duce la o minimizare a numărului de victime.

De asemenea, am discutat despre situația de securitate din bazinul Mării Negre și despre situația Republicii Moldova, în special despre regiunea transnistreană. Am convenit să facem tot ce ne stă în putere pentru a rezolva această problemă astfel încât, în viitor, regiunea transnistreană să fie integrată în Republica Moldova.

Totodată, am convenit să avem mai mult succes în micul trafic de frontieră, care ar ajuta foarte mult populația din ambele țări. Avem o linie destul de lungă de graniță comună, de aceea această inițiativă o să faciliteze trecerea frontierei pentru milioane de oameni de ambele părți. Am convenit că România o să susțină eliminarea vizelor pentru cetățenii ucraineni. Pentru aceasta, încă o dată, îi mulțumesc Președintelui României, care a avut mai multe inițiative atât în plan bilateral, cât și în plan regional. Cred că ceea ce așteaptă mulți oameni, din ambele state, este să avem o cursă aeriană directă Kiev-București și consider că în viitorul apropiat o să rezolvăm și această chestiune.

Bineînțeles că avem interese și în domeniul energetic, și săptămâna aceasta o delegație a Naftogaz Ucraina va veni la București pentru a discuta lucruri foarte concrete în domeniul energetic. În general agenda discuției de astăzi a fost punctată pe probleme concrete, care să ducă la rezultate.

Sper că relațiile între statele noastre vor fi aceleași ca și între Președinți, adică bune și de prietenie. Vă mulțumesc.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Vă mulțumesc, domnule Președinte. Vă mulțumesc pentru primirea caldă, pentru discuţiile deschise, discuțiile constructive pe care le-am avut astăzi. Mi-am dorit ca prin prezenţa mea la Kiev să reafirm voința de aprofundare a relaţiilor noastre şi sprijinul ferm al României pentru apropierea Ucrainei de Uniunea Europeană. Atât domnul președinte Poroșenko, cât și eu, am apreciat cooperarea româno-ucraineană ca fiind una solidă. România își dorește să fie un partener al Ucrainei și să împărtășească experienţa și expertiza acumulată în procesul de pregătire pentru aderarea la Uniunea Europeană și la NATO. În acest sens, ne-am referit la continuarea proceselor de reformă internă, în special privind consolidarea democrației și întărirea statului de drept. În acest demers pornim de la un angajament comun: o relație de bună vecinătate și o regiune sigură și prosperă. O asemenea evoluţie este benefică cetăţenilor ucraineni, întregii regiuni, consolidând stabilitatea în această parte a Europei. Considerăm că, atunci când există voință politică, dublată de o preocupare reală și sinceră pentru o bună și transparentă informare a cetățenilor noștri, provocările pot deveni oportunități. Am dorit să reafirm susţinerea România pentru suveranitatea, unitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei. Aceasta este evidentă nu numai la nivelul autorităţilor, ci şi al societăţii şi opiniei publice din România în ansamblul său. Asumarea de către România a rolului de naţiune-lider a Fondului NATO de sprijin în domeniul combaterii ameninţărilor cibernetice este doar un exemplu în acest sens.

Am subliniat în cadrul discuției importanţa aplicării rapide şi necondiţionate a Pachetului de Înțelegeri de la Minsk din 12 februarie 2015. Pachetul trebuie implementat integral, neîntârziat și necondiționat. Poziţia României este favorabilă menţinerii regimului de sancţiuni al Uniunii Europene la adresa Federaţiei Ruse atâta timp cât nu se înregistrează aplicarea deplină a Acordului sau dacă situația din teren continuă să se degradeze. Ucraina a regăsit în statele membre ale Uniunii Europene parteneri fermi și loiali principiilor prevăzute de tratatele internaționale, încălcate prin anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea. Menţinerea cursului reformelor este cel mai bun mesaj privind angajamentul Ucrainei pe calea europeană. Pentru Ucraina, Acordul de Asociere reprezintă un instrument eficient, a cărui implementare asigură alinierea într-o mare măsură la acquis-ul comunitar şi astfel conduce la apropierea concretă de Uniunea Europeană.

Considerăm că Summitul Parteneriatului Estic de la Riga ar trebui să contureze o viziune ambiţioasă, strategică, a Uniunii Europene faţă de statele din Vecinătatea Estică. Pornind de la o abordare flexibilă, pe termen mediu şi lung, aceasta ar trebui să ţină cont de aspiraţiile europene ale statelor partenere şi de principiile diferenţierii şi evaluării pe baza meritelor proprii. Am convenit că trebuie să dăm o vizibilitate mai bună comunităților noastre etnice care trăiesc în România, respectiv în Ucraina. Ele trebuie să devină un liant și un pod în relațiile noastre. În acest sens, este nevoie ca mecanismele relevante pe linie guvernamentală să își reia activitatea și să abordeze aspecte de actualitate. Dorim ca prin toate acțiunile noastre să vedem efecte pozitive în ceea ce priveşte contactele directe între cetățenii noștri si proiecte comune în plan economic și cultural. Vă mulțumesc!”

Departamentul de Comunicare Publică
17 Martie 2015

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *