SCRIITORUL ZILEI, CULTURĂ, CARTE — 01/04/2021 at 2:25 pm

140 de ani de la nașterea marelui poet Octavian Goga

Octavian Goga (n. 1 aprilie 1881, Rășinari, Sibiu, Austro-Ungaria – d. 7 mai 1938, Ciucea, Cluj, România) a fost scriitor și om politic, prim-ministrul României de la 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938 și membru al Academiei Române din anul 1920.

 

În 1890 poetul s-a înscris la liceul de stat din Sibiu (astăzi Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”), ale cărui cursuri le-a urmat până în 1899, când s-a transferat la liceul românesc din Brașov (în prezent Colegiul Național „Andrei Șaguna”). La absolvirea liceului, în 1900, s-a înscris la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Budapesta, continuându-și apoi studiile la Berlin și încheindu-le în 1904.

 

Pe 14 octombrie 1906 se căsătorește cu Hortensia Cosma, fiica cea mică a politicianului și bancherului Partenie Cosma, directorul Băncii „Albina” din Sibiu, unul dintre cei mai înstăriți români din Transilvania. Ceremonia a avut loc la Catedrala Mitropolitană din Sibiu, nași fiind Alexandrina și Alexandru Vlahuță. Această căsnicie s-a destrămat după 14 ani, când Goga s-a îndrăgostit de cântăreața Veturia Triteanu, născută Mureșan, cu care s-a căsătorit în ianuarie 1921.

 

Debutul literar îl găsește la nici 17 ani, când în numărul din 12-24 decembrie (nr. 275, p. 1098) ziarul Tribuna (Sibiu) i-a publicat prima poezie, Atunci și acum, semnată „Tavi”. Ion Pop-Reteganul de la Revista Ilustrată (Bistrița) i-a scris la poșta redacției: „Ai talent, tinere amic, cultivează-l cu diligență, că poți deveni mare. Ziua bună de dimineață se arată. Nu cumva să neglijezi datorințele de studinte.” După aceste încurajări i se publică pe o jumătate de pagină poezia Nu-i fericire pe pământ.

 

În 1905 a apărut la Budapesta volumul Poezii, reeditat apoi de editura „Minerva”, la București în 1907 și la Sibiu în 1910. După acest debut editorial, devenit un adevărat eveniment literar, poetul a intrat tot mai mult în conștiința opiniei publice.

 

1881 – La 1 aprilie se naște Octavian Goga, în Rășinari, județul Sibiu.

1892 – Este înscris la Liceul unguresc din Sibiu.

1897 – Debutează în Tribuna din Sibiu cu poezia Atunci și acum.

1899 – Se mută la Liceul românesc din Brașov.

1900 – Își trece bacalaureatul la Brașov și se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Budapesta.

1904 – Moare sora sa, Victoria.

1905 – Apare Poezii, primul volum de versuri, la Budapesta.

24 decembrie – Moare tatăl poetului, Iosif Goga.

1906 – Pe 14 octombrie se căsătorește cu Hortensia Cosma, fiica cea mică a lui Partenie Cosma, directorul Băncii „Albina” din Sibiu, influent om politic ardelean, considerat unul dintre cei mai înstăriți români din Transilvania.[6] Ceremonia are loc la Catedrala mitropolitană din Sibiu, nași fiind Alexandrina și Alexandru Vlahuță.[27]

1907 – Apare la Sibiu, apoi la Cluj, revista lui Goga, Țara noastră.

1909 – Apare Ne cheamă pământul, al doilea volum de versuri, editura Minerva, București.

1911 – Apare la Arad culegerea de articole Însemnările unui trecător. Crâmpeie din zbuciumările de la noi.

1913 – Apare Din umbra zidurilor , al treilea volum de versuri, editura Minerva, București.

1914 – Apare în volum piesa Domnul notar. Dramă în trei acte din viața Ardealului și se joacă la Teatrul Național din București.

1915 – Apare la București culegerea de articole Strigăte în pustiu.

1916 – Apare volumul de versuri Cântece fără țară, editura C. Sfetea, București, cu un cuvânt înainte al autorului. În același an ia parte la primul război mondial și scrie ciclul de versuri Război.

1918, 1 decembrie – Realizarea unității de stat. Poetul face parte din diferitele guverne care s-au succedat la cârma țării. A fost ministru al Instrucțiunii și Cultelor, ministru al Cultelor și Artelor, ministru de stat, ministru de interne și prim-ministru.

1919 – Văduva poetului maghiar Ady Endre îi oferă, printr-o scrisoare, spre vânzare proprietatea de la Ciucea. Prima călătorie la Ciucea cu Alexandru Hodoș și alți prieteni, apoi, toamna, a doua vizită la Ciucea, cu Veturia Goga.

1919 – 1923 – Refacerea castelului de la Ciucea.

1920 – Pe 30 mai este ales membru al Academiei Române. Discursul de recepție (1923) este dedicat lui George Coșbuc.

1921 – Se căsătorește cu Veturia Triteanu (născută Mureșan), cântăreață de operă.

1924 – Apare volumul Poezii, la editura Cultura Națională, București. Primește Premiul Național pentru poezie.

1927 – Apare la București culegerea de articole Mustul care fierbe.

1928 – Apare piesa Meșterul Manole.

1930 – Apare la București culegerea de articole Precursori.

1931 – Sărbătorirea a 50 de ani de la naștere. Facultatea de Litere și Filosofie din Cluj îi acordă titlul de doctor honoris causa. Pe diplomă, la locul rezervat pentru indicarea profesiunii, s-au înscris cuvintele: Priceps Poetarum Pro Unitate Totius Daco-Romanicae Nationis Eluctatius.

1934 – Prima ediție a poemului Tragedia omului de la Madách, tradus de Goga.

1935 – La 14 iulie se formează la Iași Partidul Național Creștin rezultat din fuziunea Ligii Apărării Național Creștine (A.C. Cuza) și Partidului Național Agrar (Goga).

1937 – 1938 – Între 28 decembrie 1937 – 10 februarie 1938 prim-ministrul Goga conduce guvernul Goga-Cuza. A fost demis după 44 de zile.

1938 – La 7 mai Octavian Goga moare la Ciucea. Este transportat la București și depus la Ateneu, apoi este înmormântat la Cimitirul Bellu.

1939 – Corpul poetului este reînhumat la Ciucea.

Print Friendly, PDF & Email